Palatul Parlamentului (Casa Poporului). Istorie, trecut şi prezent

Casa Poporului sau Palatul Parlamentului este cea ma impunătoare clădire din România şi una dintre cele mai scumpe clădiri din lume. Casa Poporului este clădirea emblemă a Bucureştiului, punctul de atracţie principal pentru toţi turiştii care ne vizitează capitala. Toţi cunoaştem Casa Poporului, imaginea ei impozantă marcând tot centrul Bucureştiului. Însă câţi dintre noi cunosc şi sumbrul trecut şi istoria controversată care se ascunde în spatele minunatei clădiri?

Palatul Parlamentului, Casa Poporului sau Casa Republicii sunt denumirile sub care este cunoscută clădirea care a intrat de trei ori în Cartea Recordurilor.
Palatul Parlamentului a intrat in Cartea Recordurilor pentru:

– cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafaţă din lume,

– cea mai scumpa clădire administrativă din lume

– cea mai grea clădire

Istorie controversată. Cum şi când au fost puse bazele Casei Poporului?

Proiectul a venit de la Carol al II-lea (8 iunie 1930-6 sept.1940), în 1935 când dorea să construiască pe dealul Arsenalul, din Capitală, Clădirea Camerei Deputaţilor.

Din cauza începerii celui de-al doilea Război Mondial (1939-1945), Carol al II-lea, amână planurile. Acestea sunt preluate de Nicolae Ceauşescu (1965-1989), care îşi doreşte o construcţie unică în lume.

Astfel între `78-`79 are loc demararea concursului pentru planul celei mai impresionante construcţii. Concursul s-a desfăşurat pe parcursul a patru ani şi câştigătoarea a fost Anca Petrescu, o tânără arhitecta de numai 28 de ani.

Pe data de 25 iunie 1984 a avut loc ceremonia de aşezare a pietrei de fundament.
Între timp, în 1980 incepe demolarea pe suprafaţa unde avea să se construiască Palatul Parlamentului. Demolarea s-a extins pe 7 km2. Printre clădirile care au fost demolate s-au numărat: Mânăstirea Văcăreşti, Spitalul Brâncovenesc, Stadionul Republicii, Arhivele Naţionale, etc.

 

200 de arhitecţi şi 20.000 de oameni

La construirea Palatului Parlamentului au participat aproximativ 200 de arhitecţi conduşi de Anca Petrescu şi 20.000 de muncitori care au muncit în trei schimburi, timp de şapte zile pe săptămână.

Clădirea Palatul Parlamentului are o lungime de 270 m, şi o lăţime de 240 m. Construcţia cuprinde 8 nivele sub pământ cu o adâncime de 92 de m şi cu 12 nivele deasupra pământului cu aproximativ 86 m înălţime.

Interiorul Palatul Parlamentului este împărţit în 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli şi saloane, 4 restaurante, 3 biblioteci, 2 parcări subterane, o sală de concerte.
În cadrul Palatul Parlamentului, Camera Deputaţilor funcţionează din 1994, iar din 2004 Senatul României.

Palatul Parlamentului (Casa Poporului). Istorie, trecut şi prezent. Interior

Poveşti şi legende

De numele Casei Poporului se leagă nenumărate istorisiri şi legende. Unii dintre muncitorii care au participat la construcţia monstrului arhitectural dau detalii impresionante. Sunt poveşti care evoca tragedii şi episoade incredibile: se pare că acei muncitori care se îmbolnăveau sau mureau la locul de muncă, erau îngropaţi în temeliile clădirii. Muncitorii nu aveau voie să vorbească între ei despre planul clădirii tocmai pentru că există zeci de tunele secrete care fac legătura între camere şi încăperi cheie ale Casei Poporului.

Multe dintre acestea poate sunt poveşti, altele poate nu. Important este că în spatele unei asemenea capodopere arhitecturale se ascund drame şi secrete uimitoare.

Citeşte mai multe despre:

Share on Facebook0Tweet about this on TwitterEmail this to someoneShare on Google+0Share on LinkedIn0